În perioada 22-26 iunie 2020, din punctele de lansare (PL) ale Unităților de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP, au fost lansate un număr de 268 de rachete antigrindină (RAG), pentru protejarea culturilor agricole și a comunităților locale din zonele de intervenție. Lansările au avut efectul scontat, iar pericolul căderilor de grindină a fost înlăturat datorită intervențiilor active în atmosferă din cadrul unităților Sistemului.

În alte zone ale țării neprotejate față de căderile de grindină, precum și în alte localități afectate de vremea rea și care NU se află în aria de intervenție a infrastructurii SNACP, s-au înregistrat căderi de grindină și furtuni care au produs pagube însemnate, culturile agricole fiind afectate de fenomene meteo extreme.

Sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie-15 octombrie 2020, pentru toate Unitațile din structura SNACP. Până acum, în intervalul 15 aprilie-26 iunie, unitățile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat în total un număr de 2.355 rachete antigrindină din UCCG Prahova, Oltenia, Timiș, Moldova 1 Iași, și Moldova 2 Vrancea, înregistrând o creștere semnificativă față de perioada similiară din anii anteriori.

Anul acesta, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor protejează o suprafață de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), aparținând unităților:

• Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova care asigură, cu 22 de PL, protecția culturilor agricole in județele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Iași care asigură, cu 12 PL protecția culturilor agricole în județele Iași și Vaslui;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Vrancea care asigură, cu 10 PL protecția culturilor agricole în județele Vrancea și Galați;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia care asigură, cu 17 de PL protecția culturilor agricole în județele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinți;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiș care asigură, cu 4 PL protecția culturilor agricole în județul Timiș.

Alte 41 de PL din cadrul UCCG Iași, Vrancea, Timiș și Mureș se află în diferite stadii de realizare și punere în funcțiune pe parcursul acestui an.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Intervențiile active în atmosferă reprezintă ansamblul acțiunilor de modificare artificială a vremii prin diferite mijloace specifice acestui domeniu.

Aceste activități au scopul de a:

• Reduce riscul față de fenomenele meteorologice periculoase pentru populație, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturile agricole, zonele urbane și rurale (protejarea cetățenilor) – respectiv protejarea față de fenomene meteorologice precum grindina, ceața densă, tornadele;
• Crește nivelul precipitațiilor în zonele de interes agricol;

În România, intervențiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 și sunt gestionate de către executiv, prin intermediul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

În conformitate cu noile abordări mondiale privind managementul riscului, SNACP acționează ca un mecanism de prevenție și protecție ex-ante, important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale pentru că asigură nu doar protecția culturilor agricole, ci și a comunităților locale și a bunurilor publice și private din zonele de intervenție.

Sisteme similare de combatere a căderilor de grindină prin utilizarea generatoarelor terestre, a rachetelor antigrindină și a aviației funcționează de câteva decenii în aproape toate statele europene. În țările învecinate sau cu organizare administrativă similară României, managementul acestor sisteme se realizează centralizat la nivel național, fiind coordonat în mod unitar de o structură guvernamentală specializată.

În perioada 12-22 iunie 2020, din punctele de lansare (PL) ale Unităților de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP, au fost lansate un număr de 629 de rachete antigrindină (RAG), pentru protejarea culturilor agricole și a comunităților locale din zonele de intervenție. Lansările au avut efectul scontat, iar pericolul căderilor de grindină a fost înlăturat datorită intervențiilor active în atmosferă din cadrul unităților Sistemului.

În alte zone ale țării neprotejate față de căderile de grindină precum și în alte localități afectate de vremea rea și care NU se află în aria de intervenție a infrastructurii SNACP, s-au înregistrat căderi de grindină și furtuni intense care au produs pagube însemnate, culturile agricole fiind afectate de fenomene meteo extreme.

Sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie-15 octombrie 2020, pentru toate Unitațile din structura SNACP. Până acum, în intervalul 15 aprilie-22 iunie, unitățile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat în total un număr de 2.087 rachete antigrindină din UCCG Prahova, Oltenia, Timiș, Moldova 1 Iași, și Moldova 2 Vrancea, înregistrând o creștere semnificativă față de perioada similiară din anii anteriori.

Anul acesta, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor protejează o suprafață de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), aparținând unităților:

• Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova care asigură, cu 22 de PL, protecția culturilor agricole in județele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Iași care asigură, cu 12 PL protecția culturilor agricole în județele Iași și Vaslui;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Vrancea care asigură, cu 10 PL protecția culturilor agricole în județele Vrancea și Galați;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia care asigură, cu 17 de PL protecția culturilor agricole în județele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinți;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiș care asigură, cu 4 PL protecția culturilor agricole în județul Timiș.

Alte 41 de PL din cadrul UCCG Iași, Vrancea, Timiș și Mureș se află în diferite stadii de realizare și punere în funcțiune pe parcursul acestui an.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Intervențiile active în atmosferă reprezintă ansamblul acțiunilor de modificare artificială a vremii prin diferite mijloace specifice acestui domeniu.

Aceste activități au scopul de a:

• Reduce riscul față de fenomenele meteorologice periculoase pentru populație, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturile agricole, zonele urbane și rurale (protejarea cetățenilor) – respectiv protejarea față de fenomene meteorologice precum grindina, ceața densă, tornadele;
• Crește nivelul precipitațiilor în zonele de interes agricol;

În România, intervențiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 și sunt gestionate de către executiv, prin intermediul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole etc.) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

În conformitate cu noile abordări mondiale privind managementul riscului, SNACP acționează ca un mecanism de prevenție și protecție ex-ante, important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale pentru că asigură nu doar protecția culturilor agricole, ci și a comunităților locale și a bunurilor publice și private din zonele de intervenție.

Sisteme similare de combatere a căderilor de grindină prin utilizarea generatoarelor terestre, a rachetelor antigrindină și a aviației funcționează de câteva decenii în aproape toate statele europene. În țările învecinate sau cu organizare administrativă similară României, managementul acestor sisteme se realizează centralizat la nivel național, fiind coordonat în mod unitar de o structură guvernamentală specializată.

În data de 19 iunie 2020 a avut loc reuniunea miniștrilor agriculturii din țările membre ale Grupului de la Vișegrad, care a avut ca scop realizarea unui schimb de opinii privind teme de actualitate precum: reforma PAC și impactul crizei asupra sectorului agricol, precum și protecția consumatorilor din prisma practicilor comerciale neloiale. Din partea României au participat secretarul de stat, Emil Dumitru, precum și directori și experți ai direcțiilor tehnice de specialitate din cadrul MADR.

Evenimentul a fost organizat de ministrul agriculturii Republicii Cehe, Miroslav Toman și a cuprins două paneluri de discuții. Primul panel a vizat prioritățile țărilor membre ale grupului de la Vișegrad în negocierea viitoarei forme a PAC în perspectiva Strategiei „Farm to Fork” și a strategiei de biodiversitate, precum și măsurile suplimentare ce ar trebui  adoptate de Comisia Europeană pentru atenuarea impactului negativ al crizei COVID-19 asupra sectorului agroalimentar.

În intervenția din cadrul primei părți a discuțiilor, secretarul de stat Emil Dumitru a subliniat necesitatea ca bugetul PAC să beneficieze de fonduri financiare adecvate perioadei actuale, în contextul creșterii obligațiilor fermierilor precum și a unui sprijin financiar consistent pentru a face față cerințelor suplimentare din domeniul climei, mediului și pentru asigurarea securității alimentare.

Oficialul a susținut că România intenționează aplicarea noii măsuri propuse prin modificarea Regulamentului nr. 1305/2013 ce constă în sprijin acordat fermierilor care au fost afectați de impactul generat de COVID. Secretarul de stat a declarat că realizarea facilității de tranziție și finalizarea discuțiilor privind Cadrul Financiar Multianual reprezintă de asemenea priorități majore pentru țara noastră. De asemenea, urgentarea aprobării regulamentului de tranziție pentru a continua implementarea măsurilor de sprijin pentru dezvoltarea rurală în această perioadă este extrem de importantă.

Legat de strategia „Farm to Fork” şi strategia UE pentru biodiversitate, Emil Dumitru a transmis preocuparea țării noastre în privința acțiunilor și a calendarului de punere în aplicare din punct de vedere al legăturii acestora cu planurile strategice, precum și necesitatea ca impactul fiecărei acțiuni în legislația PAC să fie analizat temeinic.

De asemenea, secretarul de stat a subliniat cerința ca PAC să rămână o politică puternică, finanțată corespunzător pentru a răspunde cu succes tuturor provocărilor actuale și viitoare, inclusiv a celor provenite din Pactul Ecologic European și din strategiile implicite pentru a asigura o aprovizionare continuă și suficientă cu alimente de calitate pentru consumatorii din UE.

Totodată, s-a accentuat idea acordării de flexibilitate în programarea fondurilor alocate Statelor Membre pentru dezvoltare rurală, prin Next Generation EU în ceea ce privește obiectivele în cadrul cărora trebuie programate aceste fonduri, astfel încât acestea să nu se limiteze la finanțarea tranziției către o economie verde, ci să permită direcționarea acestor sume în funcție de diferite nevoi identificate de Statele Membre.

În privința noii propuneri a Comisiei referitoare la Cadrul Financiar Multianual, secretarul de stat a subliniat că aceasta aduce o serie de elemente de noutate ca răspuns la noile provocări de la nivelul UE ca urmare a crizei determinate de pandemia COVID-19, dar şi la noile strategii publicate de către Comisie în ultimele luni.  De asemenea, oficialul român a evidențiat necesitatea ca Politica Agricolă Comună să devină mai rezistentă atât la crizele sistemice, dar mai ales la cele de mediu, concomitent cu asigurarea securității alimentare la nivelul Uniunii Europene.

În ceea ce privește stabilirea unui buget minim pentru eco-scheme, România consideră că este necesar un calendar și o coerență, astfel încât să nu afecteze implementarea Planului Național Strategic. Țintele stabilite trebuie să aibă în vedere şi statusul actual al biodiversității din fiecare Stat Membru, pentru a stabili măsuri diferențiate între Statele Membre care înregistrează nevoi pregnante de reconstrucție ecologică şi conservare a resurselor naturale.Totodată, secretarul de stat a transmis cerința unor măsuri urgente de sprijin din partea Comisiei pentru sectorul bovin și sectorul vitivinicol, grav afectate de pandemie.

În cadrul celui de-al doilea panel au fost abordate subiectele privind protecția consumatorilor din prisma practicilor comerciale neloiale. În acest sens, secretarul de stat a informat miniștrii statelor membre Vișegrad despre obiectivele țării noastre referitoare la problematica dublului standard, care includ: asigurarea unui nivel ridicat al calității alimentelor pentru consumatori similar cu cel din țările din Europa de Vest, dar și a unui preț competitiv, punerea în aplicare a unui cadru juridic unic la nivel european pentru a face posibilă identificarea și reducerea fenomenelor duale de calitate ale produselor alimentare.

Secretarul de stat a afirmat că, pentru atingerea scopului propus prin cele două strategii - Strategia „Farm to Fork” şi Strategia UE pentru biodiversitate, este necesară o mai bună informare și educare a consumatorilor în ceea ce privește consumul responsabil și sănătos de alimente, etichetare corespunzătoare, dar și trasabilitate a materiilor prime utilizate în producție.

De asemenea, s-a punctat oportunitatea armonizării cadrului juridic național cu reglementările europene pentru combaterea fraudelor alimentare, ținând cont de asigurarea unui grad ridicat de protecție a consumatorilor, prin combaterea și sancționarea conduitei neloiale a operatorilor economici în relația cu aceștia.

În cadrul intervenției sale, secretarul de stat a transmis propunerea elaborării unui Plan comun de acțiune care să vizeze creșterea numărului de produse alimentare testate, participarea tuturor statelor membre la aceste operațiuni, întâlniri de lucru pe marginea procedurilor de testare, a rezultatelor obținute, între autoritățile participante, între autorități și comercianți, și nu în ultimul rând între autorități și Comisia Europeană, precum și schimburi de experiență între autoritățile din statele membre.

Pentru a asigura protecția adecvată a consumatorilor, România consideră importante următoarele aspecte: promovarea siguranței consumatorilor prin măsuri sporite de identificare și trasabilitate a produselor, care să consolideze siguranța în lanțul alimentar, creșterea nivelului de informare privind drepturile consumatorilor prin dezvoltarea de instrumente interactive, pentru a informa și educa consumatorii și monitorizarea în mod sistematic a piețelor de consum.

În perioada 29 mai-11 iunie 2020, din punctele de lansare (PL) ale Unităților de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP, au fost lansate un număr de 662 de rachete antigrindină (RAG), pentru protejarea culturilor agricole și a comunităților locale din zonele de intervenție. Lansările au avut efectul scontat, iar pericolul căderilor de grindină a fost înlăturat datorită intervențiilor active în atmosferă din cadrul unităților Sistemului.

Numai într-o singură zi, în data de 11 iunie, consumul de rachete antigrindină a reprezentat cca.23% din consumul total din acest sezon, iar prognoza meteo pentru zilele următoare anunță o intensificare a fenomenelor meteorologice periculoase la nivelul întregii țări.

În alte zone ale țării neprotejate față de căderile de grindină precum și în alte localități afectate de vremea rea și care NU se află în aria de intervenție a infrastructurii SNACP, s-au înregistrat căderi de grindină care au produs pagube însemnate, culturile agricole fiind afectate de fenomene meteo extreme.

Sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie-15 octombrie 2020, pentru toate Unitațile din structura SNACP. Până acum, în intervalul 15 aprilie-12 iunie, unitățile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat în total un număr de 1.458 rachete antigrindină din UCCG Prahova, Oltenia, Timiș, Moldova 1 Iași, și Moldova 2 Vrancea, înregistrând o creștere semnificativă față de perioada similiară din anii anteriori.

Anul acesta, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor protejează o suprafață de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), aparținând unităților:

• Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova care asigură, cu 22 de PL, protecția culturilor agricole in județele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Iași care asigură, cu 12 PL protecția culturilor agricole în județele Iași și Vaslui;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Vrancea care asigură, cu 10 PL protecția culturilor agricole în județele Vrancea și Galați;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia care asigură, cu 17 de PL protecția culturilor agricole în județele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinți;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiș care asigură, cu 4 PL protecția culturilor agricole în județul Timiș.

Alte 41 de PL din cadrul UCCG Iași, Vrancea, Timiș și Mureș se află în diferite stadii de realizare și punere în funcțiune pe parcursul acestui an.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

În contextul schimbărilor climatice, de creștere a temperaturii la nivel mondial, a numărului și a intensității fenomenelor meteorologice periculoase, devine necesară și oportună dezvoltarea activităților de modificare locală a vremii prin intervenții active în atmosferă. Intervențiile active în atmosferă reprezintă ansamblul acțiunilor de modificare artificială a vremii prin diferite mijloace specifice acestui domeniu.

Aceste activități au scopul de a:

• Reduce riscul față de fenomenele meteorologice periculoase pentru populație, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturile agricole, zonele urbane și rurale (protejarea cetățenilor) – respectiv protejarea față de fenomene meteorologice precum grindina, ceața densă, tornadele;
• Crește nivelul precipitațiilor în zonele de interes agricol;

În România, intervențiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 și sunt gestionate de către executiv, prin intermediul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. În conformitate cu noile abordări mondiale privind managementul riscului, SNACP acționează ca un mecanism de prevenție și protecție ex-ante, important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale pentru că asigură nu doar protecția culturilor agricole, ci și a comunităților locale și a bunurilor publice și private din zonele de intervenție.

Sisteme similare de combatere a căderilor de grindină prin utilizarea generatoarelor terestre, a rachetelor antigrindină și a aviației funcționează de câteva decenii în aproape toate statele europene. În țările învecinate sau cu organizare administrativă similară României, managementul acestor sisteme se realizează centralizat la nivel național, fiind coordonat în mod unitar de o structură specializată.

La acest moment, protecția antigrindină și mai ales infrastructura de creștere a precipitațiilor sunt în curs de dezvoltare la nivelul întregii țări și de conectare la nivel transfrontalier, aspect deosebit de important pentru sustenabilitatea și perspectiva de dezvoltarea a sistemului în contextul accelerării hazardurilor climatice.

În ședința de Guvern din data de 11 iunie 2020 a fost adoptată o hotărâre care modifică și completează HG nr. 248/2020 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate" pentru anul 2020”.

În primăvara anului 2020, potrivit caracterizării agrometeorologice emisă de ANM, au fost temperaturi deosebit de scăzute pentru această perioadă a anului, situație care a afectat cultura de tomate în spații protejate.

Din cauza faptului că numeroși fermierii înscriși în program nu au reușit să valorifice producția de tomate pentru a fi eligibili, s-a decis necesitatea extinderii perioadei de valorificare a tomatelor de la 15 iunie inclusiv până la 1 iulie inclusiv.

De asemenea, se va corela termenul de valorificare cu celelalte termene prevăzute de actul normativ, respectiv termenul de depunere a documentelor justificative și de întocmire de către DAJ a situației centralizatoare cu sumele reprezentând ajutor de minimis.

Astfel, actul normativ aprobat astăzi prevede:

• valorificarea producției până la data de 1 iulie inclusiv;
• depunerea la DAJ a documentelor justificative care atestă valorificarea producției și copia Registrului de evidență a tratamentelor cu produse de protecția plantelor, până la data de 15 iulie inclusiv;
• întocmirea de către DAJ și transmiterea situației centralizatoare a sumelor reprezentând ajutor de minimis la MADR, până la data de 31 iulie 2020.

HOTĂRÂRE pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 248 /2020 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate" pentru anul 2020.
Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. . Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de hotărâre la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului. 

Nechita-Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, l-a primit astăzi, 9 iunie 2020, la sediul MADR pe E.S. Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA la București. În cadrul întâlnirii, Ministrul Oros a subliniat dificultatea în care se află fermierii români din cauza secetei pedologice care se manifestă pe teritoriul țării noastre.  

La rândul său, E.S. Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA la București, a prezentat pe scurt aspecte din agricultura americană, menționând faptul că fermele de familie colaborează între ele în vederea desfășurării unor activități agricole la cel mai înalt nivel. Astfel, au fost abordate subiecte ce vizează transferul de noi tehnologii agricole și cele mai bune practici din SUA în România, cu un deosebit accent pe biotehnologii și infrastructura de canale de irigații.

În același timp, cei doi oficiali au agreat necesitatea unui schimb de informații între Statele Unite și România în vederea dezvoltării capacității de procesare a produselor agroalimentare a României. Totodată, s-au discutat aspecte ce privesc dezvoltarea rurală, reabilitarea infrastructurii de irigații, tehnologii agricole inteligente, precum și sistemele de depozitare a cerealelor.  

Ministrul Adrian Oros a transmis un mesaj de încurajare a participării companiilor americane la expozițiile din domeniul agricol ce vor avea loc în România, de îndată ce acestea vor fi reluate.  

În ceea ce privește promovarea comerțului cu produse alimentare, atât ministrul Adrian Oros, cât și E.S. Adrian Zuckerman au agreat că este nevoie de eforturi comune pentru a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic între Statele Unite și România. De asemenea, cei doi demnitari au analizat oportunitățile de dezvoltare și susținere a investițiilor din SUA în sectorul agro-comercial.

În vederea încurajării educației și cercetării în agricultură, cei doi demnitari au analizat oportunitățile de dezvoltare a colaborării din acest domeniu, inclusiv la nivelul stațiunilor de cercetare agricolă din România, prin aplicarea unor tehnologii avansate din Statele Unite. 

În data de 20.05.2020 începând cu ora 20:00, o formațiune noroasă cu potențial mare de grindină a pătruns în România prin zona Segarcea, zonă protejată de Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia. Astfel, în intervalul orar 20:06 - 21:38 au fost lansate un număr de 69 rachete antigrindină cu iodură de argint (agent de însămânțare a norilor), înlăturându-se astfel pericolul căderilor de grindină din aria de protecție.

Spre deosebire, în localitățile Popești, Băbeni din județul Vâlcea, care NU se află în aria de protecție a SNACP a căzut grindina, zona respectivă fiind puternic afectată de fenomenul meteo extrem. Totodată, precizăm că în urma intervențiior efectuate pentru combaterea căderilor de grindină în aria de protecție a UCCG Oltenia, canitatea de precipitații înregistrată s-a situat în intervalul 10-20 l/m².

Conform imaginilor radar, se constată că pericolul căderilor de grindină a fost înlăturat datorită acțiunilor de intervenții active în atmosferă desfășurate în cadrul UCCG Oltenia, iar balanța de apă din nor nu a fost afectată.

(Detalii aici: https://www.dropbox.com/s/lslvrd69wzik4zc/MAX%2C%20Maximum%20Reflectivity%20%2810%20cm%29%20%20%20%20Time_%2021_06_44%2020.05.2020%20%20%20Dolno%20Tserovene%2C%20Bulgaria%20period%20from%2020.05.2020%2C%2015_25_43%20to%2021_06_45.avi?dl=0 ).

Reamintim că sezonul de combatere a căderilor de grindină începe în data de 15 aprilie a fiecărui an și se finalizează în 15 octombrie, pentru toate Unitațile din structura SNACP.

În sezonul de combatere 2020, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor va proteja o suprafață de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), aparținând unităților:

• Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova care asigură protecția culturilor agricole in judetele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Iași care asigură protecția culturilor agricole în județele Iași și Vaslui;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Vrancea care asigură protecția culturilor agricole în județele Vrancea și Galați;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiș care asigură protecția culturilor agricole în județul Timiș;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia care asigură protecția culturilor agricole în județele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinți.

În acest sezon, în intervalul 15 aprilie-21 mai, unitățile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat un număr de 431 rachete antigrindină din UCCG Prahova, Oltenia, Moldova 1 Iași și Moldova 2 Vrancea.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

În contextul schimbărilor climatice, al creșterii tot mai accentuate a nivelului de dioxid de carbon în atmosferă, de creștere a temperaturii la nivel mondial, de înmulțire a numărului și intensității fenomenelor meteorologice periculoase, devine necesară și oportună dezvoltarea activităților de modificare locală a vremii prin intervenții active în atmosferă. Intervențiile active în atmosferă reprezintă ansamblul acțiunilor de modificare artificială a vremii prin diferite mijloace specifice acestui domeniu.

Aceste activități au scopul de a:

• Reduce riscul față de fenomenele meteorologice periculoase pentru populație, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturile agricole, zonele urbane și rurale (protejarea cetățenilor) – respectiv protejarea față de fenomene meteorologice precum grindina, ceața densă, tornadele;
• Crește nivelul precipitațiilor în zonele de interes agricol;

Astfel de activități sunt:

• Suprimarea grindinei;
• Creșterea locală sau extinsă a precipitațiilor, precum și uniformizarea acestora;
• Disiparea ceții dense;
• Atenuarea fenomenelor meteorologice extreme precum furtuni puternice, tornade, s.a.

În România, intervențiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 și sunt gestionate de către executiv prin intermediul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

La acest moment, protecția antigrindină și mai ales infrastructura de creștere a precipitațiilor sunt în curs de dezvoltare la nivelul întregii țări și de conectare la nivel transfrontalier, aspect deosebit de important pentru sustenabilitatea și perspectiva de dezvoltarea a sistemului în contextul accelerării hazardurilor climatice. Sisteme similare de combatere a căderilor de grindină prin utilizarea generatoarelor terestre, a rachetelor antigrindină și a aviației funcționează de câteva decenii în statele europene. În țările învecinate sau cu organizare administrativă similară României, managementul acestor sisteme se realizează centralizat la nivel național, fiind coordonat în mod unitar de o structură specializată.

Programul de realizare al Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este naţional, strategic, pe termen lung, interdisciplinar şi are caracter bivalent: de cercetare şi operaţional.

Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. În conformitate cu noile abordări mondiale privind managementul riscului, SNACP acționează ca un mecanism de prevenție și protecție ex-ante, important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale pentru că asigură nu doar protecția culturilor agricole, ci și a comunităților locale și a bunurilor publice și private din zonele de intervenție.

Conform studiilor de fezabilitate care stau la baza dezvoltării Sistemului, rentabilitatea investiției în servicii de protecție antigrindină prin tehnologia rachetelor antigrindină variază între 1:7 și 1:14 (pentru un leu investit, se salvează alți 7 lei, respectiv 14 lei). În general, eficiența economică a infrastructurii antigrindină variază în funcție de costurile de înființare/operare/exploatare și întreținere, de condițiile meteo-climatice din sezonul de combatere a căderilor de grindină, precum și de numărul și calitatea intervențiilor active în atmosferă din sezon. Astfel, costul serviciilor de intervenție activă în atmosferă, pentru fiecare sezon de combatere a căderilor de grindină, variază între 9-20 EURO/ha, funcție de variabilele amintite. Pentru anul 2019, costul total al serviciilor de combatere a căderilor de antigrindină pentru culturile din zona protejată, a fost de 65,7 lei/ha, echivalentul a cca 13,7 EURO/ha.

SNACP se dezvoltă la nivel regional; unitățile de combatere a căderilor de grindină (UCCG) și punctele de lansare (PL) din structură protejează culturile cu înaltă valoare economică, comunitățile rurale și infrastructura publică și privată din mai multe județe din regiunile în care sistemul este operațional, și care au nivel ridicat de vulnerabilitate la fenomene meteorologice periculoase.

Activitatea de combatere a căderilor de grindină se desfășoară cu asistența tehnică a Proiectantului General, în baza Programelor de Omologare pentru fiecare Unitate, avizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri; Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Interne. Menționăm că, din componența Proiectantului General fac parte: Administrația Naționala de Meteorologie (ANM), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru pedologie, agrochimie și protecția mediuluI (ICPA) București, Universitatea din Craiova, ROMARM-Electromecanica Ploiești, etc.

Activitățile de combatere a căderilor de grindină nu afectează balanţa generală de apă în nor, nu au impact semnificativ asupra dinamicii sistemului noros (inclusiv schimbarea direcţiei acestuia) ci, dimpotrivă, asigură creşterea şi uniformizarea precipitaţiilor numai în aria de combatere şi adiacentă acesteia. Activitățile de intervenții active în atmosferă generează modificări ale condițiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acțiune, în spațiu și timp, dat fiind faptul că un punct de lansare (PL) protejează față de căderile de grindină comunitățile și culturile agricole de pe o arie circulară cu raza de cca. 10 km.

Precizăm ca numai în anul 2019, au fost primite, prelucrate şi transmise un număr total de 4.588 informări, atenționări nowcasting meteorologice şi hidrologice, din care peste 1.300 au fost avertizări de cod portocaliu și roșu, ceea ce reprezintă o valoare în creștere ușoară față de anii anteriori și care reflectă tendința de intensificare schimbărilor climatice și la nivelul României.

Ca urmare a măsurilor de investiții în instrumente de management al riscurilor climatice, în special dezvoltarea activităților de intervenții active în atmosferă, suprafețele afectate de căderile de grindină au fost diminuate semnificativ.

În ședința de Guvern din data de 21.05.2020 a fost adoptată o Ordonanţă de urgenţă care modifică și completează OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

Prin actul normativ aprobat astăzi se prelungesc termenele de depunere a cererilor unice de plată și a celor pentru notificarea modificărilor aduse cererilor unice de plată pentru anul 2020.

Măsura survine în urma adoptării de către Comisia Europeană a Regulamentului 501/2020 de punere în aplicare a derogării de la Regulamentul european nr. 809/2014, pentru sprijinirea fermierilor afectați de reducerea mobilității precum și a respectării unor norme de prevenire a îmbolnăvirii cu COVID 19. 

Data finală de depunere a cererii unice de plată fără penalizări pentru anul 2020 nu poate depăși 15 iunie. De asemenea, se prelungește termenul de încheiere și depunere a tabelului centralizator ca document justificativ al utilizării terenurilor, pe care trebuie să îl întocmească asociațiile crescătorilor de animale sau composesoratele, până la data limită de depunere a modificărilor la cererea unică de plată. De prevederile acestei OUG vor beneficia circa 850.000 fermieri.

Totodată, actuala OUG clarifică unele dispoziţii existente, astfel încât acestea să fie conforme cu regulamentele Uniunii Europene în vigoare. Astfel, au fost abrogate unele reglementări referitoare la Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT), în vederea respectării prevederii Regulamentului 1307/2013, conform căreia condiţiile specifice de acordare a ANT sunt identice cu cele pentru acordarea Plăţilor Naţionale Directe Complementare, aferente anului 2013. De asemenea, au fost clarificate anumite condiţii privind schema simplificată pentru micii fermieri, pentru a conferi precizie textului privind cuantumul plății și durata aplicării schemei (2015-2020).

În plus, au fost modificate prevederile privind anunțarea controalelor la faţa locului, având în vedere că preavizul nu depășește 14 zile, iar în cazul controalelor la faţa locului ale cererilor de plată pentru animale, în cadrul măsurilor de sprijin pentru animale, preavizul nu depăşeşte 48 de ore. Precizăm că modificarea OUG 3/2015 nu are impact bugetar.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, salută crescătorii de albine și procesatorii de produse apicole din România și mulțumește celor 4.355 de beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2014-2020) care au solicitat și primit fonduri europene nerambursabile pentru proiecte în domeniul apicol!

Ziua Mondială a Albinelor însemnă recunoașterea importanței albinei și a nevoii de a proteja această specie atât de importantă pentru ceea ce înseamnă viața pe Terra.

Prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a finanțat 4.355 de proiecte de investiții în sectorul apicol, cu o valoare de 85 milioane de euro. Beneficiarii investițiilor apicole au accesat fonduri europene nerambursabile prin submăsurile 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole”, 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Cele mai multe proiecte pentru apicultură au fost finanțate prin intermediul submăsurii 6.3. Astfel, prin această submăsură s-au finanțat 3.728 de proiecte cu o valoare publică contractată de 55,8 milioane euro.

Proiectele dedicate apiculturii finanțate prin submăsura 6.1 sunt în număr de 616, cu o valoare publică contractată de 24,7 milioane euro.

Prin submăsura 4.1 au fost finanțate 4 proiecte pe apicultură, cu o valoarea publică contractată de peste 1 milion euro. Tipurile de investiții vizează înființarea/ modernizarea stupinelor prin achiziție echipamente apicole și amenajare spații pentru procesare, condiționare produse apicole.

Prin submăsura 4.2 beneficiarii au primit finanțare pentru 4 proiecte de investiții în domeniul apicol cu o valoare publică contractată de peste 1 milion de euro. Tipurile de investiții vizează înființarea/ modernizarea unităților de procesare, ambalare și comercializare produse apicole.

Totodată, prin submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol” a fost finanțat un proiect privind promovarea și comercializarea în comun a producției de miere și produse apicole realizate de membrii unui grup de producători. Valoarea publică contractată a acestui proiect este de 107.200 euro, iar din grup fac parte nouă exploatații agricole.

Mai mult, submăsura 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol” a finanțat 8 proiecte care vizează cooperarea actorilor locali în vederea susținerii lanțurilor scurte de aprovizionare cu produse apicole. Cele opt proiecte au primit finanțare pentru 42 membri, din care 23 sunt fermieri (exploatații care participă în proiectele de cooperare). Valoarea publică contractată a acestor  proiecte este de 716.006 euro.

POPICA Crinela Alina – întreprindere individulă din Codlea, județul Brașov este unul dintre cei 4.355 de beneficiari ai PNDR pentru sectorul apicol, care a beneficiat de finanțare nerambursabilă de 207 mii de euro pentru proiectul „Modernizare stupină și amenajare spațiu pentru procesare, condiționare produse apicole”, finanțat prin submăsura 4.1 ,,Investiții în exploatații agricole”. Proiectul a fost contractat în noiembrie 2017 și valoare eligibilă a întregului proiect este de 308 mii euro – diferența dintre finanțarea PNDR și valoarea proiectului a fost asigurată din fondurile proprii ale beneficiarului.

Proiectul vizează modernizarea stupinei, la data depunerii cererii de finanțare, solicitantul deținând 235 de familii de albine pe o suprafață de 3.000 mp. Din cantitatea totală de 3.290 kg/ an miere polifloră estimată a fi obținută, în anii 1 – 5 după implementarea proiectului, aproximativ 70% va fi ambalată la borcane, iar aproximativ 30% va fi ambalată la plicuri, fiind comercializate la seturi de 100 bucăți (respectiv 658 seturi). Proiectul va fi finalizat în luna iulie 2020.