În ședința Guvernului din data de 24 septembrie 2020 a fost adoptată Hotărârea pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 626/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Adoptarea acestui act normativ creează cadrul legislativ necesar completării Programului de instalare a tinerilor fermieri, prin acordarea unor facilității, respectiv concesionarea/arendarea unor terenuri agricole cu o suprafată de până la 50 ha, în vederea instalării în mediul rural și desfășurării activităților în domeniul agricol.

Prezentul act normativ vizează modificarea, completarea precum și reglementarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001, care prevăd posibilitatea ca ADS să concesioneze/arendeze terenurile cu destinație agricolă, libere de contract în suprafața maximă de 50 ha, aparținând domeniului public sau privat al statului, prin atribuire directă, tinerilor de până la 40 de ani, absolvenți ai învățământului de profil, în vederea înființării de ferme.

Această hotărâre are în vedere următoarele:

 -  modificarea dispozițiilor referitoare la compensarea debitelor reprezentând redevență datorată și neachitată la termen de concesionarii terenurilor;

-   stabilirea categoriilor de beneficiari, a condițiilor de eligibilitate și a documentelor prin care se face dovada îndeplinirii acestora, precum și a obligației de a se constitui într-o formă de organizare potrivit legislației aplicabile;

-   instituirea obligației pentru solicitanți de a înființa o fermă, potrivit definiției din Legea nr. 37/2015 privind clasificarea fermelor și exploatațiilor agricole, cu modificările ulterioare, în termen de 1 an de la data semnării contractului, în cadrul căreia va avea calitatea de șef de exploatație;

-   reglementarea procedurii de încheiere a contractelor de concesiune și de arendare, prin atribuire directă sau prin procedură concurențială;

-   modalitatea de verificare a îndeplinirii condițiilor de a înființa o fermă și de a se constitui într-o formă de organizare, precum și stabilirea sancțiunii pentru neîndeplinirea acestor condiții, respectiv rezilierea de drept a contractelor de concesiune sau de arendare.

Ministrul Adrian Oros a susținut vineri, 4 septembrie 2020, o conferință de presă la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Tema a vizat prezentarea măsurilor de sprijin ale MADR în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19. Regăsiți atașat materialul prezentat cu această ocazie.

Joi, 13 august 2020, Nechita-Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a purtat o discuție în regim de video-conferință cu omologul său din Republica Kazahstan, Saparkhan Omarov.

Cu această ocazie, cei doi miniștri au abordat teme de interes pentru ambele țări, între care amintim cooperarea bilaterală, semnarea Memorandumului de cooperare în domeniul agriculturii între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România și Ministerul Agriculturii din Kazahstan, stabilirea relațiilor de cooperare între universitățile agrare din România și Kazahstan, perspective privind colaborarea dintre agenții economici din cele două state. Totodată, ministrul din Republica Kazahstan a adresat ministrul Adrian Oros invitația de a efectua o vizită de lucru în această țară, de îndată ce pandemia generată de COVID-19 se va termina.

Ministrul Saparkhan Omarov a precizat în cadrul video-conferinței că există un interes deosebit pentru îmbunătățirea relațiilor de cooperare între Republica Kazahstan și România, partea kazahă fiind interesată îndeosebi de implementarea tehnologiilor referitoare la creșterea animalelor și prelucrarea produselor lactate, precum și de o colaborare la nivel academic între universitățile de profil agricol și chiar de inițierea unui schimb de experiență între studenții acestor universități, în beneficiul ambelor părți.

În ceea ce privește specificul agriculturii din Kazahstan, ministrul Saparkhan Omarov a explicat că în ultimii ani sectorul bovinelor de lapte s-a dezvoltat foarte mult, la acest moment fiind de mare interes investițiile în unitățile de procesare a laptelui, pentru transformarea acestora în produse cu valoare adăugată mare. De asemenea, ministrul din Kazahstan a afirmat că și sectorul agriculturii ecologice a cunoscut o creștere în ultima perioadă pentru că de la an la an a crescut cererea de astfel de produse.

La rândul său, ministrul Adrian Oros a subliniat că este nevoie să se treacă la lucruri concrete în ce privește colaborarea dintre cele două țări, iar în acest sens, în perioada următoare, cu sprijinul Ambasadelor, se vor pune în contact agenții economici, dar și cadrele didactice din Universitățile de profil agricol din România și Kazahstan, pentru a stabili exact modul de lucru. Colaborarea se va concretiza și prin semnarea unui Memorandum de cooperare între MADR și Ministerul Agriculturii din Kazahstan, în care vor fi trecute domeniile de interes.

• Varianta consultativă a Ghidului Grupurilor de Actiune Locală pentru implementarea SDL - Versiunea 09 și a Ghidului Solicitantului pentru implementarea activitatilor de cooperare ale Grupurilor de Actiune Locala selectate – componenta B din cadrul submasurii 19.3. - Versiunea 02. Eventualele propuneri și observații vor fi transmise la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. în termen de 10 zile de la data publicării.

Situația proiectelor depuse la data de 6 august 2020 - PNDR 2014-2020

Ieri, 25 iulie 2020, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros a aflat cu tristețe vestea încetării din viață a domnului Nicolae Ștefan.

”Cu profund regret am aflat despre trecerea în neființă a domnlui Nicolae Ştefan, profesor doctor docent, o mare valoare a horticulturii românești, un om de ştiinţă remarcabil și primul ministru al Agriculturii după Revoluția din 1989. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Sincere condoleanțe familiei îndurerate!”, a afirmat ministrul Oros.

HOTĂRÂRE pentru modificarea art.10 din Hotărârea Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.
Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail:Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

În perioada 03-10 iulie 2020, din punctele de lansare (PL) ale Unităților de combatere a căderilor de grindină din cadrul Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP), au fost lansate 234 de rachete antigrindină (RAG) pentru protejarea culturilor agricole și a comunităților locale din zonele de intervenție. Lansările au avut efectul scontat, iar intervențiile active în atmosferă din cadrul unităților Sistemului au înlăturat pericolul căderilor de grindină.

Sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie-15 octombrie 2020, pentru toate Unitațile din structura SNACP. Până acum, în intervalul 15 aprilie-10 iulie, unitățile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat în total 2.669 rachete antigrindină din UCCG Prahova, Oltenia, Timiș, Moldova 1 Iași și Moldova 2 Vrancea.

Anul acesta, SNACP protejează o suprafață de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), aparținând unităților din cadrul sistemului. Alte 41 de PL din cadrul UCCG Iași, Vrancea, Timiș și Mureș se află în diferite stadii de realizare și punere în funcțiune pe parcursul acestui an.

Activitățile de combatere a grindinei generează modificări ale condițiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acțiune în spațiu și timp. Un punct de lansare protejează față de căderile de grindină comunitățile și culturile agricole de pe o arie circulară cu raza de cca.10 km. Intervențiile active în atmosferă se realizează pe baza analizei informațiilor și datelor transmise de ANM prin rețeaua de radare meteorologice SIMIN și doar cu acordul autorităților responsabile pentru siguranța spațiului aerian.

Activitățile de combatere a căderilor de grindină nu afectează balanța generală de apă din nor, nu au impact semnificativ asupra dinamicii sistemului noros și nu produc secetă ci, dimpotrivă, contribuie la creșterea și uniformizarea precipitațiilor la nivel local, în zona de intervenție și cea adiacentă acesteia.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Intervențiile active în atmosferă reprezintă ansamblul acțiunilor de modificare artificială a vremii prin diferite mijloace specifice acestui domeniu.

Aceste activități au scopul de a:

• Reduce riscul față de fenomenele meteorologice periculoase pentru populație, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturile agricole, zonele urbane și rurale (protejarea cetățenilor) – respectiv protejarea față de fenomene meteorologice precum grindina, ceața densă, tornadele;
• Crește nivelul precipitațiilor în zonele de interes agricol;

În România, intervențiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 și sunt gestionate de către executiv, prin intermediul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

În conformitate cu noile abordări mondiale privind managementul riscului, SNACP acționează ca un mecanism de prevenție și protecție ex-ante, important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale pentru că asigură nu doar protecția culturilor agricole, ci și a comunităților locale și a bunurilor publice și private din zonele de intervenție.

Sisteme similare de combatere a căderilor de grindină prin utilizarea generatoarelor terestre, a rachetelor antigrindină și a aviației funcționează de câteva decenii în aproape toate statele europene. În țările învecinate sau cu organizare administrativă similară României, managementul acestor sisteme se realizează centralizat la nivel național, fiind coordonat în mod unitar de o structură guvernamentală specializată.

Ministrul Adrian Oros a participat în data de 7 iulie 2020 la întâlnirea cu membrii Comitetului Consultativ Tematic în vederea analizei documentele programatice – PAC 2020 premergătoare elaborării Planului Național Strategic (PNS) 2021-2027. Alături de ministru s-au aflat secretarii de stat Emil Dumitru și George Scarlat, directori și experți ai direcțiilor de specialitate din cadrul MADR și AFIR, precum și reprezentanți ai Ministerelor implicate.

Aceste consultări preliminare au vizat evaluarea obiectivelor specifice, fiind evidențiate principalele îmbunătățiri ale analizei SWOT realizate în urma observațiilor primite din partea partenerilor sociali, precum și din partea Comisiei Europene.

Menționăm că, în prezent, propunerea de Regulament se află încă în proces de negociere în cadrul grupurilor de lucru la nivelul Consiliului Uniunii Europene, astfel că se prognozează amânarea perioadei de implementare a Planului National Strategic (PNS), prevăzută inițial pentru anul 2021, cu cel puțin 1 an.

În cadrul întâlnirii, ministrul a afirmat că anul acesta este decisiv pentru elaborarea PNS, care trebuie să beneficieze de o finanțare consistentă și să cuprindă priorităţile agriculturii româneşti pentru următorii şapte ani: consolidarea mediului asociativ şi asocierea producătorilor mici pentru a deveni competitivi, susţinerea capacităţilor de depozitare şi procesare, susţinerea zonelor cu constrângeri naturale, consolidarea fermelor de familie, promovarea dezvoltării și a gestionării eficiente a resurselor naturale, sprijinirea reală a produselor agroalimentare româneşti, abordarea problematicilor de mediu, în special în contextul în care 40% din alocarea PAC aferentă celor doi piloni cu un minimum de 30% din pilonul II va fi destinată intervențiilor de mediu și climă.

Pe parcursul consultărilor, toate domeniile vor fi analizate în cadrul subgrupurilor de lucru, fiecare actor implicat putând exprima puncte de vedere, astfel încât PNS să aibă o abordare imparțială, care să țină cont de realitățile socio-economice ale spațiului rural, dar şi de constrângerile exprimate în cadrul regulamentelor europene.

Având în vedere nevoile diverse și complexe ale agriculturii românești și ale satului românesc se va încerca o abordare a acestora într-o manieră cât mai cuprinzătoare și coerentă.  

Ministrul a declarat că analiza SWOT este o radiografie pe baza datelor statistice prelucrate și i-a îndemnat pe participanți să transmită propuneri și sugestii pe fiecare obiectiv specific.    

Cei prezenți și-au exprimat aprecierea față de efortul depus de către Minister în elaborarea analizei SWOT a PNS 2021-2027 și au salutat integrarea propunerilor primite din partea mediului asociativ.

Secretarii de stat Aurel Simion și Emil Dumitru au condus în data de 3 iulie, la sediul MADR,  o serie de întâlniri de lucru cu reprezentanții Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale. Astfel, prima întâlnire s-a desfășurat cu experți din cadrul AFIR și AM-PNDR, la cea de-a doua au fost prezenți membri ai Asociației Marilor Rețele Comerciale din România – AMRCR, iar la cea de-a treia au participat reprezentanții Administrației Piețelor Sector 2.

În cadrul primei întâlniri reprezentanții AFIR și AM-PNDR au prezentat beneficiile accesării fondurilor europene prin intermediul Măsurii 3 din PNDR 2014-2020 ”Sisteme de calitate pentru produsele agricole și alimentare”. S-a evidențiat necesitatea unei finanțări consistente pentru formele asociative. Emil Dumitru a afirmat faptul că în viitoarea alocare financiară doar formele asociative cu rol economic vor beneficia de sprijin pe pilonul II din Programul de dezvoltare rurală din viitorul Plan Național Strategic.

A doua sesiune de discuții a vizat identificarea unor oportunități de colaborare între producătorii de produse tradiționale și marile rețele comerciale. Secretarul de stat Emil Dumitru a subliniat: „credem foarte mult că fără scheme de calitate pe care să le finanțăm consistent din bugetul pe care îl avem alocat României pe fonduri europene nu vom reuși să ne consolidăm și să putem să creăm o nișă de consumatori care să susțină integrarea strategiei Farm to Fork”. Secretarul de stat a adăugat că ecologizarea Politicii Agricole Comune este un trend de care România ar trebui să țină cont. Se așteptă o implicare din partea reprezentanților producătorilor în ceea ce privește măsurile viitoare din următoarea programare financiară. Un obiectiv pe care Ministerul îl are este ca zona montană să beneficieze de măsuri distincte pentru a nu fi într-o competiție inegală cu celelalte zone teritoriale ale României.

Conducerea MADR a convenit să efectueze vizite împreună cu echipe din cadrul Autorității de Management pentru PNDR la asociațiile de producători în cadrul cărora să prezinte beneficiile accesării măsurilor dedicate sistemelor de calitate, precum și oportunitățile asocierii.

În cea de-a treia sesiune de discuții, Ministerul a facilitat dezbaterile dintre reprezentanții Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale și Direcția Piețe din sectorul 2 al Municipiului București privind posibilitatea alocării de spații pentru comercializarea produselor certificate și atestate pe scheme de calitate. Reprezentanții Administrației Piețelor Sector 2 au propus producătorilor să le ofere în administrare contra unei chirii ”Piața Colentina” din București, un spațiu modern și utilat cu tot ceea ce e necesar pentru depozitarea și comercializarea produselor agroalimentare. 

În acest context, membrii Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale au convenit să poarte discuții interne pentru a stabili modul concret de acțiune și organizare pentru gestionarea și administrarea pieței.  În cadrul acestei colaborări, Ministerul are obligația de a se  asigura ca în piață să fie comercializate doar produse locale, certificate și atestate pe scheme de calitate naționale și europene.

La rândul său, secretarul de stat Aurel Simion a afirmat: ”Acest proiect este o oportunitate extraordinară pentru desfacerea produselor certificate și atestate pe scheme de calitate și ar putea constitui un centru pilot și, totodată, un model de bune practici pentru administrațiile piețelor din țară, astfel încât producătorii să-și poată valorifica produsele,  iar consumatorul să se bucure de gustul produselor de odinioară. Este un început în valorificarea produselor fermierilor români în promovarea lanțului scurt de aprovizionare și consum”.

La finalul seriei de întâlniri, conducerea MADR a relevat necesitatea construirii unei strategii solide pentru elaborarea de politici coerente și durabile care să contribuie la dezvoltarea sectorului agroalimentar. Se așteaptă propuneri și sugestii din partea participanților privind  dezvoltarea relațiilor de parteneriat dintre industria alimentară și comercianți.  

În încheiere, secretarul de stat Simion a apreciat necesitatea de a identifica  metode inteligente de susținere din fonduri europene a produselor locale, regionale și naționale.